Daca aveti posibilitatea sa-i dati niste bani?

Traiam cu impresia ca Ramona Badescu nici nu poate sa respire in rochiile alea atit de strinse pe trup pe care le poarta la emisiunea „Noaptea erorilor“ de pe Antena 1.

Am avut insa surpriza sa aflu ca poate nu doar sa respire, ci si sa vorbeasca. De pilda, am auzit-o glumind cu unul dintre reporterii Antenei, Adi si nu mai stiu cum: „Adi, da-mi si mie niste bani!“. Replica lui Adi? „Cere-i lui Dan Negru!“. Cu alte cuvinte, gluma, gluma, dar nu asa trebuie procedat. Adevarata arta e sa-i faci sa-ti dea bani fara sa le-o ceri explicit. Sa mai lase si Ramona Italia aia si sa stea mai mult prin Romania. O sa invete in doi timpi si trei miscari toate subtilitatile de la colegele de breasla.

Raminem tot la bani, fiindca mi-a atras atentia o stire pe care am tot vazut-o, recent, pe diverse posturi tv.

Cuplurile cu casnicii vechi de 50 de ani au primit de la stat, ca premiu, niste bani. Evident ca diversi batrinei s-au incaierat la coada la premiu, insa nu asta m-a ingrijorat cel mai tare, ci altceva. Anume ca e foarte posibil ca multe casnicii durabile sa se fi dus naibii tocmai din cauza acestei recompense banesti. In mod sigur, odata ajunse acasa, multe cupluri longevive s-au luat de par de la banii aia. Cu care batrinelele au vrut sa cumpere vinete pentru zacusca si varza pentru murat, iar batrineii - televizor.

Pe HBO s-a redifuzat, de curind, filmul ala american in care Marcel Iures joaca un terorist sirb.

Ce e misto in aceasta productie e ca, atunci cind cica vorbeste sirbeste, Iures o arde, de fapt, pe romaneste. Si cind te gindesti ca mult mai simplu pentru toata lumea ar fi fost sa fie terorist roman. Si sa vorbeasca, normal, ca la Budapesta, in ungureste.

Andreea Marin a fost vizitata de Esca si Patruleasa

Cele doua vedete tv au tinut sa o felicite "in direct" pe proaspata mamica

Duminica dupa-amiaza, doua vedete de la televiziuni concurente si-au facut aparitia in rezerva Andreei Marin. Andreea Esca si Simona Patruleasa, doua dintre prietenele "Zanei", s-au prezentat la maternitatea "Panait Sarbu" cu imense buchete de flori si cu multe urari de bine pentru Ana Violeta, fetita celebrului cuplu Marin-Banica.
Vedeta Pro TV a fost alaturi de Andreea Marin si de Stefan Banica Jr. la majoritatea evenimentelor importante din viata acestora. Ea a venit la maternitate cu un cadou special pentru micuta Violeta. Semnatara liniei vestimentare pentru nou-nascuti a magazinului Zet, aflat in proprietatea sotului ei, Alexandre Eram, Esca i-a daruit fetitei doua bluzite imprimate cu texte sugestive: "S-a nascut o printesa" si "S-a nascut o stea".
Simona Patruleasa si Andreea Marin au o prietenie prin alianta. Cele doua colege de breasla s-au cunoscut prin intermediul barbatilor din viata lor. Firma lui Sabin Ivanof s-a ocupat de renovarea si amenajarea casei din cartierul Tei, acolo unde va locui Violeta.
"Sunt prietena cu Andreea de cand il cunosc pe Stefan, care este bun prieten cu iubitul meu (n.r. - Sabin Ivanof)", ne-a declarat vedeta Antenei 1.
Surse din interiorul maternitatii au dat ca sigura externarea Andreei Marin si a fetitei sale in cursul zilei de astazi, insa pe canale oficiale nu avem nicio confirmare.



Ascuns in masina


Imediat dupa ultimul sau spectacol pe anul acesta, Stefan Banica Jr. a venit incognito la spitalul "Panait Sarbu" din Giulesti, acolo unde se afla inca fetita si sotia lui. Cantaretul a coborat dintr-o dubita Volkswagen cu geamuri fumurii (probabil masina pe care o foloseste vedeta pentru deplasarea la concerte) si a intrat cu mare viteza in maternitate. Masina pe care a folosit-o Stefan era protejata de ochii curiosilor cu folie solara numai la geamurile din spate, partea din fata a masinii fiind echipata cu geamuri standard.

Adriana isi deschide gradinita

In ultima vreme, tot mai multe vedete isi fac afaceri proprii si isi deschid gradinite. Adriana Bahmuteanu, alaturi de buna sa prietena, Mirela Zivari, va inaugura propria lor gradinita, in sectorul 4 al Capitalei. Jurnalista si psihologul au mobilat deja locul cu pricina si este dotat la standarde internationale, respectiv normele UE. Aici, vor putea fi primiti copii intre 2 si 7 ani, si-si doresc sa fie si o grupa de cresa. O noutate a gradinitei Adrianei este aceea ca parintii pot accesa direct pe Internet, printr-o parola data de patroanele gradinitei, imagini in care sa vada tot ce fac micutii lor atita vreme cit sint acolo. Vor fi amplasate camere peste tot, astfel incit sa se stie ce pasi fac prescolarii. Inaugurarea va avea loc la sfirsitul lui ianuarie-inceputul lui februarie, iar banii sint ai Adrianei si ai Mirelei, care au facut si un credit bancar pentru a porni afacerea. Adriana ne-a marturisit ca a dorit acest lucru inca de cind era insarcinata in sapte luni cu Mihai Maximus, ca acesta sa poata trai decent si nu ca ea si alti copii cu cheia de git. Jurnalista prefera sa il ia pe cel mic alaturi de ea la gradinita si sa traiasca intr-un cadru educativ. Investitia a fost in jur de 700.000 de euro, dar cele doua asociate spun ca merita si ca aici pot merge copii normali, si nu neaparat cu bani, ai caror parinti sint foarte ocupati. Pretul fiind accesibil, iar programul unul flexibil, astfel incit copilasii sa poata beneficia de conditii bune pina la sosirea parintilor sau bunicilor care sa-i ia acasa. Vor exista trei mese pe zi, sala de jocuri, educatori profesionisti, cursuri performante si multe surprize care sa le deschida orizonturi fetitelor si baietilor ce se vor inscrie la gradinita Adrianei. Sotul sau, Silviu Prigoana, nu a ajutat-o deloc. Nu pentru ca nu ar fi vrut, sustine Adriana, ci pur si simplu a dorit sa fie o afacere numai a ei, iar Silviu i-a respectat dorinta. Ambitioasa cum o stim pe Adriana si calitatile de psiholog ale Mirelei vor face in mod sigur ca noul lor business sa fie unul de mare succes.

Exporturile companiilor IT romanesti au fost de peste cinci ori mai mici decat importurile la 8 luni

Exporturile FOB ale companiilor romanesti din domeniul IT au fost in primele opt luni ale anului de circa 150 milioane euro, de peste cinci ori mai mici decat importurile CIF care au atins 855,2 milioane euro, potrivit datelor provizorii ale Institutului National de Statistica (INS).
In primele opt luni ale anului, exporturile in industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou (hardware) au fost de 150,9 milioane de euro, in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Privind exporturile in informatica si activitati conexe (software si servicii IT), acestea au scazut cu 91,4%, la 0,1 milioane euro, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Importurile hardware au fost de 846,9 milioane de euro, in crestere cu 54,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, iar importurile in sectorul software si servicii IT au fost de 8,3 milioane de euro, in crestere cu 117,4%, fata de perioada 1 ianuarie - 31 august 2006.
In prezent, in Romania activeaza in domeniul IT 8.091 societati, dintre care 563 in sectorul hardware si 7.528 in sectorul software si servicii, potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului.
Valoarea exporturilor FOB (Free On Board) reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care include valoarea marfii, toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare, precum si toate taxele pe care marfa trebuie sa le suporte pentru a fi incarcata la bord.
Valoarea importurilor CIF (Cost, Insurance and Freight) este pretul la frontiera tarii importatoare, care cuprinde atat elementele pretului FOB, cat si costul asigurarii si transportului international.

149 milioane de site-uri pe net

Conform firmei
de analiza Netcraft, numarul site-urilor a crescut in luna noiembrie cu 7 milioane, ajungand la
aproape 150 milioane in toata lumea.

Mai exact, numarul site-urilor la sfarsitul lunii noiembrie era de 149.784.002, in crestere cu aproape 7 milioane fata de luna anterioara. In total in acest an au aparut peste 40 milioane de site-uri noi, conform datelor
de la Netcraft. De remarcat insa faptul ca numarul site-urilor active
a crescut in noiembrie cu doar 0,7 milioane.


Luna aceasta s-a inregistrat si o tendinta noua la site-urile
nou aparute. Daca in acest an cea mai mare parte a cresterii s-a datorat aparitiei de noi bloguri, pe platforme specializate, precum Live Spaces, Blogger si MySpace, in noiembrie majoritatea site-urilor noi au venit din domenii noi, gazduite la providerii traditionali de hosting.

Acest lucru a facut ca Apache sa inregistreze o crestere de 1% a cotei de piata, pentru prima data dupa cateva luni de cadere sustinuta, diferenta fata de principalul competitor, IIS de la Microsoft, trecand din nou de 10%. Apache este folosit pe 50,76% din totalul serverelor de web, in timp ce procentajul pentru serverele active este de 47,04%.

Tranzistorul a implinit 60 de ani

Tranzistorul, una dintre cele mai importante inventii ale secolului trecut, a implinit 60 de ani pe 16 decembrie.

In urma cu 60 de ani, pe 16 decembrie 1947, William Shockley, John Bardeen si Walter Brattain au realizat primul tranzistor (in imagine, in dreapta), numit tranzistor cu punct de contact, realizat cu scopul de a inlocui tuburile cu vid folosite in amplificarea de semnale.

Prezentat oficial abia dupa 6 luni intr-o conferinta de presa, din motive de teste si de obtinere de patente, tranzistorul nu a atras atentia la inceput ca ceva deosebit. De altfel au mai durat 4 ani pana la prima aplicatie comerciala, poate mai putin cunoscuta, tranzistorul fiind folosit pentru prima ora in aparate auditive.

A urmat in 1954 primul aparat radio cu tranzistoare, Regency TR-1 (in imagine in stanga), care continea 4 astfel de device-uri si care costa la acea vreme 49,95 $, echivalentul a 380 $ astazi. In anul urmator se produceau in lume 4 milioane de tranzistoare.

Un pas esential in istoria tranzistorului a fost facut in anii 1958-1959, atunci cand Jack Kilby de la Texas Instruments si Robert Noyce de la Fairchild Semiconductor au reusit sa combine mai multe tranzistoare intr-un singur cristal de siliciu. Primul circuit integrat continea cateva zeci de tranzistoare.

Apoi la sfarsitul anilor 60 a aparut cel care a schimbat radical lucrurile, primul microprocesor pentru PC-uri, materializat comercial de catre Intel in 1971 prin procesorul 4004, care continea 2000 de tranzistoare si a fost folosit in primul calculator single-chip, Busicom.

Procesoarele au evoluat cu rapiditate, ajungand la 29.000 de tranzistoare in procesorul 8088, folosit in primul IBM PC, considerat primul PC modern, si 134.000 de tranzistoare in procesorul pe 16 biti 80286 de la Intel, aparut in 1982. Evolutia a fost exponentiala, urmand bine-cunoscuta lege enuntata de Gordon Moore, aceea a dublarii numarului de tranzistoare dintr-un chip la aproximativ fiecare 2 ani.

Astazi, un procesor Penryn Core 2 Extreme de la Intel include peste 820 milioane de tranzistoare care se pot inchide si deschide de 1 trilion de ori pe secunda, ceea ce inseamna ca pot realiza un miliard de calcule intr-un interval de timp egal cu cat ai clipi din ochi. Pretul unui singur tranzistor dintr-un cip Penryn a scazut si el corespunzator, ajungand sa fie de 1 milion de ori mai mic decat cel al unui tranzistor din 1968.

Lucrurile nu se termina aici, tehnologia de micsorare si imbunatatire a tranzistoarelor continuand sa progreseze in acelasi ritm, desi sfarsitul sau a fost prezis in repetate randuri. Astfel, dupa progresele anuntate de Intel si IBM in acest an, care au introdus porti metalice high-k, folosite in procesoarele Penryn si pregatite de Intel pentru generatia pe 32 nm care va apare in 2009-2010, se vorbeste deja despre semiconductorii 3D si tranzistoarele SGT, care vor permite realizarea de procesoare cu frecvente de pana la 50 GHz. Revolutia continua !

Wikipedia va avea concurenţă: serviciul Knol de la Google

Compania americană Google s-a identificat, încă de la
apariţie, cu al său motor de căutare. Dar, deşi Google a pornit iniţial cu scopul de a indexa şi sorta pagini web în funcţie de relevanţă, a ajuns ulterior chiar şi la hosting de content, odată cu lansarea Google Videos şi cu achiziţionarea YouTube. Asta, printre multe altele...



În urmă cu o zi, Google a anunţat lansarea unui nou serviciu, Knol (provine de "knowledge"), ce permite utilizatorilor să scrie content despre orice şi să adauge reclame din Google Adsense pe aceste pagini. Pentru a stimula postarea de content, Google anunţă că veniturile realizate din reclame
, vor fi împărţite între companie şi autor.



Serviciul Knol va avea o comunitate puternică datorită faptului că utilizatorii pot posta comentarii pe fiecare din paginile Knol. Spre deosebire de Wikipedia (cu care, altfel, se aseamănă destul de mult), Google a anunţat că nu va verifica veridicitatea informaţiilor apărute pe paginile Knol, aşa că acestea vor oferi în unele cazuri content de calitate destul de scăzută.



Noul serviciu a intrat în prima fază de testare, aşa că încă nu se ştie când va fi disponibil pentru publicul larg. Google a pus la dispoziţia celor curioşi un printscreen cu o pagină Knol pe care o puteţi găsi pe adresa http://www.google.com/help/knol_screenshot.html .



Se ştie faptul că motorul de căutare Google trimite un trafic enorm celor de la Wikipedia. Este posibil ca acest nou serviciu să se fi născut ca urmare a acestor statistici. Odată cu apariţia unui concurent serios pentru Wikipedia, devine foarte importantă indexarea paginilor de către motoarele de căutare, iar Google are un mare avantaj în acest sens deoarece deţine chiar cel mai utilizat şi puternic motor. Aşadar, concurenţa dintre Knol şi Wikipedia ar putea să nu fie chiar loială, dar acest fapt îl vom putea vedea abia după ce serviciul de la Google va fi disponibil la nivel global.



La urma urmelor, Knol s-ar putea să semene foarte mult cu Wikipedia, dar, în ciuda acestui fapt, ar putea coexista fără nicio problemă
. Cele două website-uri pot - inclusiv - să ofere informaţii care să se completeze. Pe de altă parte, analiştii spun că în domeniul enciclopediilor gratuite online
ar mai fi încă destul loc de dezvoltare
.

Fujitsu scoate din nou la lumină ReRAM-ul

ReRAM este o altă memorie nonvolatilă (a câta, oare?), cunoscută şi sub numele de memorie RAM rezistivă. Funcţionarea acesteia se bazeză pe proprietăţile unor materiale de a-şi schimba rezistenţa electrică în prezenţa unei diferenţe de potenţial.



Ca tehnologie de frontieră, ReRAM nu este o noutate şi se numără printre rivalele memoriei flash, exact aşa ca şi celelalte tehnologii
(Magnetic RAM fiind doar una dintre acestea). Dar, ca orice astfel de tehnologie, ReRAM avea câteva probleme
cunoscute. Printre acestea cea mai mare era consumul mare de energie pentru ciclurile de scriere - ştergere. De asemenea, limitările de design generate de acestă problemă au împiedicat Re RAM-ul să devină altceva decât un studiu.



Dar, cei de la
Fujitsu au dus cercetarea mai departe şi se pare că au avut succese. Laboratoarele lor au descoperit că adăugarea unui strat de titan combinat cu oxid de nichel (nefolosit până acum pentru construcţia acestui tip de memorie
) împachetat în două straturi de platină, permite scăderea diferenţei de potenţial şi implicit a consumului de energie
. Astfel, devin posibile ştergeri ale memoriei cu un curent de doar 100 microamperi într-un timp de 5 nanosecunde, ceea ce reprezintă o creştere a vitezei de funcţionare de 10.000 de ori.

Miscari de trupe la Palatul Beldiman

Conflictul de la Universitatea „Petre Andrei“ s-a reaprins brusc. Noua miza este o cladire din Pacurari, de linga Biblioteca Universitara, care valoreaza trei milioane de euro. Pe linga eternii dusmani Doru Tompea si Niculae Niculescu, un personaj celebru revendica Palatul Beldiman, controversatul Vasile Burlui, fostul rector al Universitatii de Medicina si Farmacie.

Dupa mai bine de patru ani de la izbucnire, conflictul de la Universitatea „Petre Andrei" inca produce surprize de proportii. Cei doi rivali, Doru Tompea si Niculae Niculescu au in continuare de impartit si de reprosat multe.

Ieri, Doru Tompea a lansat un nou proiectil spre dusmanul sau. El sustine ca Niculescu a pus la cale un plan prin care ar prejudicia universitatea de nu mai putin de trei milioane de euro. Este vorba de o cladire din centrul Iasului, de 600 de metri patrati, cunoscuta sub numele de Casa Beldiman sau Palatul Beldiman. Acolo a fost sediul universitatii „Apollonia" pina la fuziunea acesteia cu „Petre Andrei".

Dupa fuziune, in mod normal cladirea, sau cel putin 70% din aceasta, ar fi trebuit sa se regaseasca in patrimoniul de la „Petre Andrei", dar situatia nu sta deloc asa. Doru Tompea a cerut o ancheta a procurorilor si-l acuza pe Nicolae Niculescu de gestiune frauduloasa.

De cealalta parte, Nicolae Niculescu spune ca Doru Tompea nu are dreptate si ca el a demarat recent procedurile pentru a obtine spatiul in cauza. El sustine ca la momentul fuziunii, Universitatea „Apollonia" a omis sa predea cladirea si ca o contabila nu a sesizat acest lucru, ba chiar a aprobat un act de stornare a valorii imobilului in favoarea unei firme private controlata de Vasile Burlui, fostul „patron" al Apolloniei.

Niculescu sustine ca pur si simplu nu si-a dat seama ca una dintre cele mai cunoscute cladiri din Iasi - o cladire monument istoric care ar fi putut fi una din perlele coroanei de la „Petre Andrei"- a scapat din vedere tuturor celor responsabili de fuziunea celor doua universitati. Acum el a cerut juristilor sa obtina imobilul in instanta.

O a treia persoana pare a fi printre cistigatorii afacerii prezentate pe scurt mai sus. Este vorba despre controversatul Vasile Burlui, patronul de facto al Apolloniei inainte de fuziune si ulterior rector al Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi. Casa Beldiman este acum in proprietatea firmei Domenico SRL, controlata de el.

Pe 9 februarie 2006, „Ziarul de Iasi" publica un articol in care preciza ca o firma din Iasi scoate la vinzare Casa Beldiman. Firma era Domenico SRL si cerea pe casa respectiva nu mai putin de trei milioane de euro. Managerul firmei, Lacramioara Arhip declara atunci telefonic reporterului ca actionarul principal al firmei este Vasile Burlui. De altfel, la Registrul Comertului apare si in prezent Vasile Burlui cu 80% din partile sociale si Burlui Maria cu 19,9%.

Citeva intrebari sint de natura sa puna gaz pe foc in acest conflict si asa inflamat. Miza este clara, o avere de trei milioane de euro. Dar cine se bate cu cine?

Se bate Nicolae Niculescu cu Vasile Burlui? Niculescu sustine acest lucru si il probeaza cu un proces verbal de Senat al Universitatii „Petre Andrei" in care cere avocatilor sa obtina cladirea. Dar Doru Tompea considera ca scopul lui Niculescu este doar acela de a pune ordine in acte, de teama anchetei procurorilor. Adica de a obtine legal cladirea, pentru ca apoi sa o redea printr-un fel de compensare financiara lui Vasile Burlui.

Aceasta cu atit mai mult cu cit, din 2003 si pina azi, „Petre Andrei" a platit lunar cite 4500 de euro drept chirie firmei private a lui Vasile Burlui, pentru folosirea unor sali ale cladirii. Tompea sustine ca ar exista o intelegere prealabila a celor doi, in sensul ca Burlui sa ramina cu cladirea. Solicitat sa comenteze declaratiile lui Tompea, Niculescu s-a rezumat sa spuna ca rivalul sau este „un dement".

Se bate Doru Tompea cu Vasile Burlui? Raspunsul ar fi afirmativ, tinind cont de conflictul mai vechi pe care il are cu Niculescu si de faptul ca el „i-a luat la pachet" de fiecare data pe cei doi.

Daca lucrurile nu sint clare, Vasile Burlui a facut ieri o declaratie care poate sa le faca si mai neclare. „Uitati-va in legea de acreditare a „Apolloniei" si veti vedea ca imobilul de care vorbiti nu apare in patrimoniu", a declarat el reporterilor „Ziarului de Iasi". In anexa legii respective (481 din 11 iulie 2002) nu se precizeaza clar daca este vorba de cladirea din Pacurari nr.11 sau numai de „amenajare cladiri" in Pacurari 11.

Pe de alta parte, atit Tompea, cit si Niculescu arata un alt act - un proces verbal de predare-primire cu titlu gratuit - prin care „Apollonia" primea inainte de fuziune cladirea in proprietate.

Potrivit lui Doru Tompea, chiar daca ar fi luate in calcul doar investitiile pentru amenajare, acestea tot ar reprezenta 70% din cladire. Este de asteptat ca justitia sa aiba mult de lucru in acest caz, care, in lipsa unor date certe, scoate in fata o avere de trei milioane de euro si trei personaje care si-o doresc: Doru Tompea, Nicolae Niculescu si Vasile Burlui. Va fi esential care parte a Justitiei va lucra mai mult, procurorii sesizati de Tompea sau judecatorii carora li s-a adresat Niculescu?

Spitalul din Scorniceşti, în criză financiară

Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceşti, singurul care figura, în anii trecuţi, în rândul celor fără probleme, a ajuns într-o situaţie critică, salariaţii având din nou de aşteptat până să-şi ridice banii pentru luna trecută. Dacă în luna noiembrie au venit bani de salarii cu mari intervenţii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, acum încă se speră într-o renegociere a tarifului pe caz rezolvat (ar fi a treia în acest an), în caz contrar, salariaţii neputând intra în decembrie în posesia banilor reprezentând prima de stabilitate care s-a plătit în tot judeţul. Dacă serviciile medicale realizate în perioada 15 - 30 noiembrie 2007 s-ar deconta la valoarea renegociată în septembrie şi s-ar acorda şi 80% din contravaloarea serviciilor angajate de Spitalul Scorniceşti pentru decembrie, ar fi bani de-abia pentru plata salariilor şi, eventual, a premiului de 2%. Nici vorbă de prima de stabilitate.

Furnizorii, neplătiţi de aproximativ trei luni, ameninţă deja cu rezilierea contractelor.

În timp ce actuala conducere sugerează că greşeala aparţine foştilor şefi, care au semnat un contract prost pentru spital, reprezentanţii sindicatului spun că, între timp, s-au adăugat şi cheltuieli suplimentare de personal, în urma creşterii numărului de angajaţi cu aproximativ 30%. Angajări pentru care sindicatul nu şi-a dat acordul, dar care au dus spitalul în rândul celor arătate cu degetul chiar de ministrul Nicolăescu, pe motiv că se cheltuieşte peste 80% din buget pentru personal şi mai puţin de 5% pentru medicamente.


Andrei Iordache: „Eu îmi asum rezolvarea acestei situaţii“


La sfârşitul săptămânii trecute s-a purtat la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate o nouă discuţie pe tema banilor necesari la Scorniceşti, discuţie la care a participat şi liderul SANITAS, Roxana Dragomir. „Vom avea o discuţie cu directorul economic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, să vedem dacă se mai poate creşte tariful pentru 2007. În orice caz, directorul economic al Casei Judeţene, domnul Drăguţ, s-a arătat dispus să discute pe alte tarife în 2008“, a declarat Dragomir.

Managerul spitalului, Andrei Iordache, este încrezător, declarând că salariaţii îşi vor primi toate drepturile. „Eu îmi asum rezolvarea acestei situaţii. Salariile pe noiembrie şi prima de stabilitate, care se acordă, aşa cum prevede legislaţia, în ultimul trimestru, vor fi plătite. Problema nu are la bază angajările făcute. Acestea se justifică şi chiar mai avem nevoie de personal“, a declarat Iordache.

Judecătoarea Diaconu, o marionetă în mâna băieţilor deştepţi?

Este o întrebare la care anchetatorii ar trebui să găsească urgent răspuns, asta până când judecătoarea nu bulversează întreaga economie a judeţului Gorj. Anchetatorii sunt în măsură să vadă interesele cui le-a reprezentat judecătoarea Mirela Diaconu în afacerea cu cărbune şi energie
. Realitatea arată că atunci când s-a dorit ca o firmă de lichidare
să aibă câştig de cauză într-un proces cu interese majore pentru economia judeţului, s-a apelat la această judecătoare. De parcă ar fi fost singurul magistrat al Tribunalului Gorj. Poate a fost singurul judecător care a ascultat comenzile şi ar fi cazul să aflăm cu toţii pe ale cui.

Numele judecătoarei Mirela Diaconu de la Secţia Comercială a Tribunalului Gorj se leagă de dezastrul produs
sau pe cale să se producă în economia judeţului. Hotărârile ei şi argumentele din dosare arată că a fost doar un actor într-o scenă regizată cu mult timp în urmă. Sunt trei dosare ale unei firme de lichidare judiciară, BNP Consult din Craiova, în care judecător a fost doar Mirela Diaconu. Dacă luăm în calcul şi cererea de strămutare a firmei BNP Consult, în care motivul este acela al stresării judecătoarei Diaconu, lucrurile sunt limpezi.
Trei dosare, aceiaşi firmă, acelaşi judecător

De curând am auzit varianta că repartiţia dosarelor primite la instanţă pe judecător se face prin intermediul unui calculator, astfel încât magistraţii interesaţi de anumite cauze să nu poată avea plăcerea să le judece. Un lucru bun, care nu ştiu cât de mult influenţează sau nu buna judecată a cauzei. Dacă e să fie interes, judecătorii între ei discută şi se pot ajuta reciproc. Revenind la acel calculator care împarte cauzele judecătorilor, cum s-o fi întâmplat, numai computerul ştie, că Mirela Diaconu s-a trezit cu dosarele în care firma BNP Consult din Craiova cerea ceva.
Primul dosar a fost cel al declarării falimentului Societăţii de Închidere şi Conservare a Minelor. Ajuns pe mâna lui Diaconu a ştiut ce să-i facă. A ales falimentul simplu şi a trecut la desemnarea lichidatorului judiciar. În al doilea dosar a ales din trei firme, pe cea cu comisionul cel mai mare, de 10%, în defavoarea celor cu 3 şi 5%. Ce legea o fi aplicat judecătoarea, numai ea ştie! Aşa a ajuns firma BNP Consult să pună mâna pe ICM, încasând şi un comision de lux.
Evitarea calculatorului

Ceea ce s-a întâmplat cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia arată clar că nu s-a dorit un alt judecător care să gândească, ci unul care trebuie să dea câştig de cauză firmei BNP Consult. Firma de lichidare a cerut anularea unui protocol prin care ICM transformase 2100 de miliarde de lei vechi în acţiuni noi la SNLO, deţinute de Ministerul Economiei şi Finanţelor. BNP nu a făcut o acţiune separată pentru a se judeca într-un nou dosar, ci în dosarul de faliment a solicitat la un termen introducerea în cauză a Ministerului Economiei pentru anularea protocolului.
Se pune întrebarea clar: de ce firma din Craiova nu a vrut să existe un alt dosar separat? Poate că astfel computerul instanţei n-o mai desemna judecător pe Diaconu. Oricum, în acest dosar, judecătoarea a citat o singură dată Ministerul Economiei, după care s-a pronunţat atât de simplu, făcând cadou 66% din acţiunile SNLO firmei BNP Consult pentru administrare. Hotărârea este definitivă şi executorie. Să te pronunţi asupra unei situaţii atât de importantă în care statul pierde un pachet
uriaş de acţiuni din compania minieră, după citarea doar o singură dată a unei instituţii, înseamnă că ascunzi multe interese.
Judecător sau om de afaceri?

Dar, Mirela Diaconu nu gândeşte ca un om aflat în slujba statului. Înţelege foarte bine mediul privat şi cum se fac afacerile în România. Acasă, soţul său, om de afaceri, patron al firmei Atlas SRL o învaţă toate aceste lucruri. O incompatibilitate mai mare ca aceasta nu poate exista în România, un soţ judecător pe secţia Comercială, iar altul om de afaceri. Adică unul este pus să judece litigii între societăţi comerciale, în timp ce altul face bani
cu societăţile comerciale. Cum mai poate judeca un magistrat care ştie că soţul său are relaţii comerciale sau poate conflictuale cu o firmă căreia îi vede numele în dosar.
Poate tot ca om de afaceri a gândit Mirela Diaconu şi atunci când a ales o firmă cu un comision de 10% de administrare. Că doar banii vin de la stat şi mulţi trebuie încadraţi în cei 10%. Interesantă este şi cererea de strămutare a firmei BNP Consult de la Tribunalul Gorj la un altul din ţară. În aceasta, firma arată legăturile cu judecătoarea. Să motivezi o cerere în care să spui că există presiune mediatică şi că judecătoarea este stresată, înseamnă că a existat o întâlnire între judecător şi reprezentanţii BNP, în care magistratul s-a plâns sau poate i-a spus „eu doar atât v-am putut ajuta”. Sunt interese pe care Mirela Diaconu le ştie şi le-a reprezentat şi de aceea se impune ca organele de cercetare să nu doarmă.

Taieri de panglici la Liceul de Arta si Spitalul TBC din Baia Mare

Elevii de la sectia de arte plastice din cadrul Liceului de Arta Baia Mare vor invata in sali moderne. Cladirea este o fosta centrala termica reabilitata, iar in aceasta se vor desfasura activitatile practice. Salile au fost inaugurate luni, in prezenta primarului municipiului Baia Mare, Cristian Anghel. Marti este programata taierea panglicii la o alta investitie importanta de la Spitalul de pneumoftiziologie TBC din Baia Mare, care s-a facut prin contributia financiara din bugetul local.

O fosta centrala termica reabilitata a fost transformata intr-o moderna cladire, unde sa poata crea elevii de la Liceul de Arta din Baia Mare. Noua cladire a fost inaugurata oficial luni, in prezenta primarului Cristian Anghel, a directorului tehnic din cadrul Primariei Baia Mare, Traian Florea, a conducerii Liceului de Arta si a numerosi profesori.

Investitia a costat 915.742 de lei si s-a reliazat cu fonduri alocate in procent de 98 % din bugetul local, iar restul sumelor de bani provin de la bugetul de stat. Cladirea include sali de modelaj si sculptura la parter, la etajul al doilea se afla sala de design si textile, iar ultimul nivel este destinat elevilor care invata pictura.

Pe viitor, autoritatile locale au in vedere extinderea unor sali de clasa ale Liceului de Arta. Deja exista fonduri disponibile pentru realizarea unui studiu de fezabilitate.

Marti este programata inaugurarea unei alte investitii importante din Baia Mare, de la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare. Aici a fost construita centrala termica si lifturi exclusiv din bani de la bugetul local.

Primarul Cristian Anghel a spus ca anul 2007 a fost unul foarte bun din punctul de vedere al fondurilor atrase la bugetul local, fiind demarate mai multe investitii, de la construirea unui azil de noapte pana la realizarea celor doua blocuri ANL. ”Cand vom face un bilant pe anul 2007 vom constata ca sumele atrase la bugetul local sunt net superioare fata de ceilalti ani. Am obtinut o finantare de 8 miliarde de lei si pentru azilul de noapte. De asemenea, suntem in grafic cu cele doua blocuri de pe strada Serelor construite prin ANL, pentru care s-au alocat peste 350 de miliarde de lei. Blocurile vor fi finalizate anul viitor”, a subliniat Cristian Anghel.

Jaf armat, ziua în amiaza mare, la Hunedoara

Tâlharii au împuşcat-o în cap pe angajata magazinului pentru un kilogram de bijuterii.

Oana Adumitroaiei a fost împuşcată în cap, în plină zi, de două persoane care au furat o geantă diplomat plină cu bijuterii din aur. Jaful din centrul Hunedoarei este primul incident de acest fel din judeţ şi unul dintre puţinele din întreaga ţară.

Poliţiştii hunedoreni au un cerc de suspecţi, însă nu au reuşit să reţină nicio persoană. Chiar dacă au mai fost înregistrate incidente de acest fel, în niciunul dintre cazuri nu a fost folosită armă de foc. Jaful armat a avut loc chiar în centrul municipiului Hunedoara, în apropierea Casei de Cultură, ieri-dimineaţă, în jurul orei 9:35.

Incidentul a fost anunţat de către angajaţii unui magazin învecinat casei de amanet care au observat jaful. Deşi casa de amanet se află într-o zonă centrală, cei doi atacatori s-au făcut repede nevăzuţi.

Jurnalista batuta de fiul unui deputat

Odrasla parlamentarului Traian Dobre a lovit o ziarista de la un post TV.

Cristian Dobre, fiul deputatului PNL de Iasi Traian Dobre, este acuzat ca a batut-o pe Aida Ursu, prezentatoarea rubricii sportive de la un post local de televiziune. Agresiunea s-a produs
intr-un club iesean, fiul deputatului fiind, potrivit victimei, in stare de ebrietate. Ulterior, tanara a fost internata la
spital cu fractura de piramida nazala. "Cred ca se face si prea mult tam-tam. Ma sunati de parca ar fi luat foc Mitropolia", a declarat tatal agresorului in legatura cu acest incident. In ultimii ani, Cristian Dobre a mai fost acuzat de viol si ca si-a injunghiat propria nevasta la o crasma din oras. De asemenea, odrasla deputatului a accidentat cu masina un copil de 8 ani si s-a batut aproape in fiecare an in localurile Iasiului. De fiecare data
a scapat basma curata.



Cristian Dobre, feciorul deputatului PNL de Iasi Traian Dobre, este acuzat ca a lovit-o cu pumnul pe prezentatoarea rubricii sportive Aida Ursu, de la un post local de televiziune. Agresiunea s-a petrecut in clubul Skipe din Iasi. "Cristian Dobre era in stare de ebrietate chiar langa masa la care ma aflam eu si prietenul meu si, la un moment dat, a inceput sa arunce cu pahare, dupa care s-a impins de cateva ori in mine. I-am spus sa se potoleasca, a continuat si l-am impins la randul meu inapoi.

Aliuţă, felicitat de foştii colegi de la Steaua

După ce a îngenuchiat liderul CFR Cluj prin golul marcat în minutul 89, timişoreanul Marian Aliuţă a devenit erou în Ghencea. Fostul jucător al Stelei este lăudat de preşedintele roş-albaştrilor, Valeriu Argăseală, care a spus despre mijlocaş că „n-a uitat că e stelist“.

„Mă tot gân­desc la un mesaj pentru Aliuţă, probabil n-a uitat că e stelist. Pe lângă faptul că a dat un gol frumos, a relansat campionatul. Chiar dacă n-a jucat foarte mult la
Timişoara, a marcat când a trebuit. Mesajul meu e «Să-l ţină Dumnezeu sănătos şi să ai­bă sărbători fericite»“, a spus Argăseală.

Cu toate că este ridicat în slăvi atât de stelişti, cât şi de rapidişti, Aliuţă se gândeşte numai la Poli: “Noi ne dorim să intrăm în primele patru echipe din campionat şi cu această victorie, cred că ne apropiem mult de acest obiectiv. Mă bucur în primul rînd pentru că a câştigat echipa şi bineînţeles şi pentru că am reuşit să marchez”.

„Roş-Albaştrii“ au oferit cadouri
de Crăciun

În altă ordine de idei, o parte a componenţilor echipei Steaua a participat la deschiderea seriei de evenimente „Stele de Crăciun“, organizată de gruparea „roş-albastră“, în perioada 17-23 de­cem­brie. Prima zi a fost dedi­cată micilor
fotbalişti de la Centrul de copii
şi juniori.

În faţa cortului special amenajat în parcarea de la peluza întâi şi lângă pomul de Crăciun şi-a făcut apariţia Moş Crăciun, într-o sanie trasă de doi reni şi însoţit de doi pitici costumaţi în spiriduşi. După ce i-au cântat Moşului, copiii au fost invitaţi în cort pentru a-şi lua cadourile şi pentru alte surprize.

Jucătorii stelişti Cornel Cernea, Cosmin Vâtcă, Petre Marin, Adrian Neaga, Valentin Badea, Mirel Rădoi, Emil Ninu, Marius Croitoru, Eugen Baciu şi secundul Massimo Pedrazzini au participat la o sesiune de autografe.

Copiii de la Steaua s-au înghesuit la autografe şi la poze cu jucătorii, dar s-au îmbulzit şi la cadourile de la Moş Crăciun, acesta fiind nevoit în câteva rânduri să-i ameninţe că pleacă dacă nu se face ordine. Copiii s-au pozat la un poster uriaş al echipei, în care chipul lui Eugen Baciu era decupat pentru ca doritorii să se imortalizeze ca făcând parte din formaţia „roş-albastră“.

„Mă tot gândesc la un mesaj pentru Aliuţă, probabil n-a uitat că e stelist. Pe lângă faptul că a dat un gol frumos, a relansat campionatul. Chiar dacă n-a jucat foarte mult la Timişoara, a marcat când a trebuit” Valeriu Argăseală (preşedinte Steaua)

INFO PLUS

Dica a ratat pe Middlesbrough, dar poate ajunge in Anglia

In mod evident, partida cu Farul a fost ultima pentru Nicolae Dica in tricoul Stelei. Jucatorul doreste sa se transfere, la fel si clubul. Cu toate acestea, un prim esec a fost deja inregistrat. Impresarul Dumitru Tudor a anuntat, ieri, ca transferul lui Nicolae Dica în Anglia, la Middlesbrough, nu se va mai realiza. Procuratorul a recunoscut ca s-a inteles cu fratii Becali in privinta unei colaborari in beneficiul jucatorului, dar si al Stelei, insa a adaugat ca apar tot mai multe
probleme
din cauza Anei Maria Prodan. De altfel, situatia lui Dica este extrem de complicata in ceea ce priveste impresarii, jucatorul a fost reprezentat de Dumitru Tudor pana de curand, cand a decis sa semneze cu Ana Maria Prodan. Intre timp
, patronul Stelei a decis ca la echipa sa de interesele jucatorilor sa se ocupe doar verii sai, Victor si Giovanni. Tudor a spus ca Dica are o alta oferta
din Anglia, dar ca nu va mai face public numele clubului pentru a nu se isca un nou scandal.

Steaua cere 10 milioane de euro pe Goian

Impresarul Victor Becali a anunţat duminică seară la postul Antena 2 care sunt preţurile cerute pe cei mai valoroşi stelişti ai momentului - Nicolae Dică şi Dorin Goian.

Becali a recunoscut că cei doi sunt de vânzare, ei urmând să plece în această iarnă. „Evident că ei vor pleca numai în cazul în care cei care vor dori să-i cumpere vor fi în stare să plătească preţul care se solicita în schimbul lor.

Cât costă ei? La Dică este vorba despre 4-5 milioane de euro, iar la Goian de 9-10 milioane de euro", a declarat Victor Becali.

Dică, în vârstă de 27 de ani, a venit la Steaua de la FC Argeş în urmă cu patru ani pentru suma de 200.000 de euro. Goian a fost achiziţonat de gruparea din Ghencea la începutul anului 2005, de la FCM Bacău, pentru 500.000 de euro.

Kaka a fost desemnat de FIFA cel mai bun fotbalist al anului 2007

Fotbalistul braziian Kaka, de la echipa AC Milan, a fost desemnat luni, la Zurich, jucătorul anului 2007 de Federaţia Internaţională de Fotbal, pe baza voturilor selecţionerilor şi a căpitanilor echipelor naţionale, informează AFP.

Deja câştigător al Balonului de Aur 2007, trofeu decernat de revista France Football celui mai bun fotbalist al Europei, Kaka, pe numele său complet Ricardo Izecson dos Santos Leite, a obţinut 1047 puncte şi i-a devansat în clasamentul întocmit în acest an de FIFA pe argentinianul Lionel Messi (Barcelona), care a adunat 504 puncte, şi pe portughezul Cristiano Ronaldo (Manchester United), cu 426 puncte obţinute.

Kaka, 25 de ani, are contract cu AC Milan până în 2013 şi şi-a trecut în palmares în urmă cu câteva zile un nou trofeu: cucerirea Campionatului Mondial al Cluburilor cu AC Milan.

În 2006 jucătorul anului a fost fundaşul italian Fabio Cannavaro, de la formaţia Real Madrid.

Drum deschis spre JO 2008

In ciuda esecului din finala mica a Campionatelor Mondiale din Franta, unde a pierdut bronzul in fata Germaniei la capatul unui meci de infarct, reprezentativa feminina de handbal a Romaniei poate spune ca se afla in grafic in drumul ei spre obiectivul major, Jocurile Olimpice de la Beijing. Si asta, pentru ca pozitia ocupata la turneul final mondial ii acorda dreptul de a organiza unul dintre cele trei turnee preolimpice de anul viitor, elevele pregatite de Gheorghe Tadici si Dumitru Musi urmand sa evolueze intr-o grupa extrem de facila, alaturi de Angola, Japonia si Croatia, in care se vor imparti la final doua bilete pentru JO 2008.
Tinta principala a handbalului feminin romanesc pentru 2008 pare mult mai usor de atins, acum, dupa incheierea Mondialelor din Franta, locul patru obtinut de tricolorele noastre asigurandu-ne dreptul de a organiza unul din ultimele turnee preolimpice, fapt care ne indreptateste sa speram la o calificare facila la intrecerile de la Beijing. Desigur, gustul amar al esecului din finala mica de la Paris ramane si nu poate fi indepartat prea usor, mai ales ca Romania a fost la doar cateva minute de podiumul mondial, dominand autoritar disputa cu Germania pe durata a 75% din timpul regulamentar de joc. Din pacate, absenta unor titulare de drept din echipa noastra, in frunte cu accidentatele Varzaru si Elisei-Ardean, dar si cu suspendata Amariei-Lungu, precum si labilitatea psihica dovedita de unele dintre jucatoarele mai tinere pe toata durata turneului mondial, au facut ca Romania sa se incline in fata unei echipe a Germaniei, care n-a stralucit dar a profitat din plin de conjunctura si a obtinut singura medalie care lipseste din palmaresul handbalului feminin autohton, bronzul mondial.
De altfel, la finalul intrecerilor din Franta, antrenorul Gheorghe Tadici a tinut sa sublinieze ca handbalistele noastre si-au indeplinit obiectivul, clasarea in careul de asi, rezultat care ne-a adus si organizarea grupei a doua de calificare la JO 2008. "Echipa Romaniei a avut o evolutie de la buna la foarte buna si sunt mandru ca am terminat in primele patru. Este un mare succes, comparand cu celelalte sporturi de echipa. Sa vii in doi ani o data pe locul secund si o data pe locul patru cred ca e o mare onoare. De la o editie la alta de CM se schimba ierarhiile. Unde a fost Norvegia acum doi ani, unde au fost Danemarca, Germania, unde e Franta care a organizat turneul final? Este un rezultat foarte bun. Ne-am fi dorit sa fim campioni mondiali, sa ne aparam titlul de vicecampioni, ne-am dorit azi medalia de bronz. Nu poti insa sa joci sapte contra noua sau 4-5 contra sapte", a spus Tadici la conferinta de presa de dupa finala cu Germania. Astfel, in urma criteriilor stabilite de IHF, Romania va organiza cea de-a doua grupa de calificare la JO 2008, urmand sa evolueze impotriva Angolei, Japoniei si Croatiei.
In cazul in care Angola va deveni, in ianuarie, campioana Africii si se va califica din aceasta postura la intrecerile de la Beijing, componenta grupei se va schimba, Romania urmand sa primeasca replica Ungariei, Poloniei si Japoniei. In ambele cazuri, insa, Romania va avea cate o singura adversara ceva mai valoroasa in disputa preolimpica, dar nu trebuie omis faptul ca la turneul respectiv se vor imparti la final doua vize olimpice.

Ioan Andone: „In retur nu mai pierdem nici un meci“

Antrenorul CFR-ului si-a trimis stranierii in vacanta si a plecat suparat spre Deva, la socri. Ioan Andone crede ca infringerea de la Timisoara, 0-1, este nemeritata.

Cum pica infringerea de la Timisoara, prima din campionat pentru CFR Cluj?

M-a suparat, normal, dar nu e o tragedie. Personal, as fi vrut ca perioada noastra de invincibilitate sa se prelungeasca si in nici un caz sa se intrerupa dupa un meci pe care nu trebuia sa il pierdem. Vrem ca in retur sa nu mai pierdem nimic.

De ce spuneti ca nu trebuia sa pierdeti?

Am jucat bine si nu s-a simtit nici un moment ca fotbalistii ar fi deconectati sau automultumiti. Le-am spus inainte de meci ca trebuie sa marcam inainte de pauza pentru ca altfel va fi greu, si asa s-a si intimplat.

Va e frica de Rapid sau de Steaua?

Nu ne e frica de nimeni. Principalul lucru de care trebuie sa ne ferim este sa ne uitam in urma, la ce fac altii. Ne vedem de treaba noastra si totul va fi in regula.

Mai aduceti jucatori?

Trei sau patru. Toti foarte valorosi, o sa vedeti. Vor fi probleme pentru unii jucatori, care nu prea au concurenti pe posturile lor, dar acest lucru va fi benefic pentru echipa.

Pleaca cineva?

Nu. Pina in vara nu. Aici nu e ca la alte echipe, unde cum se face unul mai valoros, cum pleaca afara. La Cluj te simti antrenor cu adevarat, discutiile cu patronul sint scurte si au rezultate imediat. Am fost intrebat ce jucatori vreau pentru iarna, am spus si sint sigur ca in ianuarie ii voi gasi la Cluj.

Dar oferte au fost, pentru jucatori de la CFR?

Sigur ca da, si daca domnul Paszkany ar vrea sa se desparta de cei ofertati, ar recupera o mare parte din investitie.

De ce nu cresteti jucatori la club?

E o munca in plina derulare. Din noua grupe de copii si juniori, cinci sint pe primul loc la categoriile lor de virsta. O sa vedeti in timp si rezultatele acestei actiuni.

Cind se termina vacanta la Cluj?

Pe 7 ianuarie trebuie sa fie toti fotbalistii in oras.

Nu va e teama de intirzieri, tinind cont de traditia pe care o au sud-americanii in acest sens? Si la CFR sint destui!

Nu cred ca se va intimpla asa ceva. Oricum, am stabilit impreuna cu sefii clubului amenzi serioase: 10.000 de euro ziua de intirziere si 3.000 de euro pentru fiecare kilogram in plus pe care il au jucatorii fata de ceea ce este scris in programul de pregatire pe care l-au primit inainte de plecarea in vacanta.

Achiziţii heirupiste de peste 600.000 euro ale unui muzeu fără strategie

La nici două săptămâni după ce s-au cheltuit 500.000 de euro pentru controversata achiziţie de lucrări de artă pentru Muzeul Naţional de Artă comtemporană, colecţia muzeului a primit în mod discret o completare.

În valoare de circa 100.000 - 200.000 euro, nici secretarul general al ministerului, Virgil Niţulescu, nici directorul muzeului, Mihai Oroveanu, nefiind în stare sau nedorind să spună cifra cu exactitate. “Circa 200.000 de euro”, a scris NewsIn pe 6 decembrie.

După ce ministerul a alocat 460.000 euro pentru achiziţii muzeale timp de şase ani, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, incapabil financiar până acum de a face achiziţii, s-a ales cu lucrări în valoare de circa 700.000 mii euro în mai puţin de o lună de zile?

Circa 200.000 euro pentru “reparaţii”

Explicaţii oficiale: Banii sunt din bugetul alocat iniţial de către minister muzeului, cu destinaţia “cheltuieli de capital” (adică investiţii în dotări cu specific muzeal), necheltuiţi timp de un an de zile (?!) şi “reconvertiţi” imediat după prima achiziţie, cu aprobarea ministrului Culturii şi la cererea muzeului, pentru a continua achiziţiile de artă.

Şi asta pentru că muzeul tocmai a câştigat un grant de la guvernul Japoniei de 243.000 euro de folosit exact pentru dotarea cu echipament pentru cercetare. Dar şi pentru că “fără prima achiziţie, fără reacţia artiştilor şi a colecţionarilor excluşi de la ea de către minister, n-ar fi existat această continuare, realizată direct de muzeu”, cum declară Mihai Oroveanu, directorul MNAC.

De fapt, se poate spune că ce s-a petrecut în circa 10 zile după prima achiziţie a fost mai puţin o primă sesiune de achiziţii normală şi autonomă, cât o tentativă de a repara atât conţinutul colecţiei obţinute iniţial (acum domnul Oroveanu se laudă cu lucrări foarte importante pentru muzeu – Neagu, Bernea, Anghel, Gorzo, Benera, Bejenariu, Nancă - pe care nu le va înstrăina către ministere etc.), cât şi relaţia cu artiştii sau colecţionarii care au protestat faţă de condiţiile aberante în care s-a desfăşurat prima achiziţie.

Unii dintre galerişti refuză acest al doilea val de achiziţii

Dan Popescu, curatorul galeriei H’Art şi-a motivat refuzul de a participa la al doilea „val” de achiziţii prin faptul că “această achiziţie pare a fi ceea ce trebuie, dar de fapt nu e”, fără alte explicaţii. Mihai Pop, invitat de Mihai Oroveanu să participe în dublă calitate, de curator al Galeriei Plan B din Cluj, dar şi ca artist, parte din “Duo van der Mixt”, a avut amabilitatea să detalieze: “Dacă un muzeu îmi spune «fă-mi o listă cu ce ai, propune-mi ceva», pentru mine înseamnă că ei nu ştiu exact ce vor, dacă mi-ar spune «vrem piesa asta de artistul ăsta şi ştim că o ai», putem începe negocierile. Cred că e normal ca Muzeul Naţional de Artă Contemporană să ştie ce vrea în colecţie, iar asta se face doar pe baza unei munci de cercetare din interior. Iar transparenţa poate exista în toate fazele procesului de achiziţii, muzeul poate face publică, la cerere, inclusiv lista artiştilor şi a lucrărilor vizate, asta împreună cu politica culturală în virtutea căreia face acele achiziţii şi nu altele”, a încheiat Mihai Pop.

Cât despre cine a ales lucrările din al doilea „val” de achiziţii, Mihai Oroveanu spune că s-a făcut apel şi la autoritatea controversatei comisii stabilite de minister pentru cea dintâi sesiune.

De completarea achiziţiilor s-au ocupat specialiştii muzeului, dar ofertele au fost “confruntate şi cu membrii comisiei, cei care mai erau în Bucureşti”(?!), a declarat Mihai Oroveanu pentru Gândul.

Disidentul de Curte

Interesant personaj, cu adevarat interesant. Paunescu recunoaste ca l-a iubit pe Ceausescu, dupa 1968. Pana in 1985. Cand dictatorul s-a suparat pe poetul sau de Curte. I-a placut poetului, in 1968, curajul antisovietic al tanarului Ceausescu si, zice azi, nu-si poate renega aceasta optiune, care i-a schimbat viata. Dar azi e azi, nu e ieri, iar lumea de azi stie ca Secretarul General al PCR n-a fost chemat la intalnirea secreta a Secretarilor Generali care au decis invazia trupelor Tratatului de la Varsovia asupra Pragai reformiste din august 1968. N-a fost chemat, pur si simplu, iar, apoi, cand devenise eroul international al independentei fata de Moscova, a initiat planul "Orizont" potrivit caruia agentii romani aveau sarcina de a fura cat mai multe secrete tehnologice de la occidentali pentru a le livra Moscovei, care, acum, avea relatii mai reci cu Occidentul. Diversiunea de succes cu piesa de teatru "Independenta lui Ceausescu" era stiuta, in tara, doar de Elena Ceausescu - iata secretul obedientei falimentare dictatorului nostru fata de primitiva lui sotie.Pe de alta parte, zice ca n-a iubit si comunismul in sine, ci doar pe Ceausescu in hainele lui de nationalist. Ca nici comunismul n-are viitor, dar nici democratiile liberale n-au. Asteapta o "a treia cale", care sa ia ce este bun si de la comunism, si din democratii, adica, mai exact, un sistem civic-statal care sa impace si nevoia de egalitate sociala, si pe cea de libertate politica.Concluzia ar fi ca Adrian Paunescu, ca si Cioran in tineretea lui, vrea o Romanie puternica, imperialista, capabila sa mearga pe aceasta a treia cale a bunastarii si libertatilor. Buba e doar ca Paunescu nu constientizeaza aceasta concluzie.

"Am lucrat 6 luni in trei oameni - director, secretara si sofer"

ICR Budapesta l-a premiat pe 11 decembrie pe scriitorul Eszterhazy Peter, iar pe 12 decembrie a inaugurat o filiala la Szeged, oras cu importanta comunitate de romani.
» Eszterhazy Peter a fost rasplatit cu o statueta de bronz, dar si cu 10.000 de euro, directoarea ICR Budapesta, Brandusa Armanca, fiind de parere ca "sa dai sume mici e meschin".
» In Szeged, la inceputurile sale cetate romana, cele trei filiale ale centrelor culturale straine – italian, roman si francez –, impart aceeasi cladire.


» De ce a fost aleasa Ungaria pentru prima filiala a ICR din strainatate?
– Alegerea le apartine ministrilor de Externe ai Romaniei si Ungariei, care au semnat in 2005 un acord care prevedea deschiderea reciproca a unor filiale atat pentru Centrul Cultural Maghiar din Bucuresti, cat si pentru ICR Budapesta. In 2006, Centrul Cultural Maghiar din Bucuresti a deschis la Sfantu Gheorghe o filiala, iar noi am deschis acum filiala de la Szeged.

» Filiala are conducere si finantare proprii?
– Nu, ea functioneaza cu doi referenti pe care tocmai ii alegem, si, foarte probabil, cu un sofer. Filiala e finantata integral din bugetul ICR Budapesta. Identic functioneaza si filiala de la Sfantu Gheorghe, care depinde de Centrul Cultural Maghiar.

» Ce evenimente sunt programate la ICR Szeged in lunile urmatoare?
– Am deschis cu ocazia inaugurarii filialei o expozitie remarcabila a unui pictor din comunitatea romanilor din Ungaria, stefan Oroianu. Ea va putea fi vazuta pana pe 15 ianuarie, cand vom marca Ziua Eminescu. Vrem sa facem suluri de hartie cu cate o poezie a lui Eminescu, in romana si maghiara, pe care sa le impartim in scoli si facultati. Speram sa avem sprijinul Catedrei de limba romana a Universitatii din Szeged, pentru ca vrem sa mergem in tot felul de locuri, nu doar printre vorbitori de limba romana. Ne-am mai gandit sa aducem o expozitie despre Secession-ul/Jugendstil-ul din Romania si Ungaria, cu fotografii ale unor cladiri realizate de fotograful austriac Peter Schubert care a mai comparat acest stil si in cazul Austriei si Romaniei. Vrem ca si la Szeged sa fim prezenti in viata culturala a orasului asa cum suntem la Budapesta. De pilda, aici sunt foarte populare Jocurile de Vara – cu teatru in aer liber, concerte, intreceri sportive asemanatoare cu cele ale romanilor (caci Szegedul a fost initial cetate romana). Vom aduce si noi teatru, concerte, dar mai curand, in martie, vom aduce film romanesc pentru ca cererea e foarte mare. Comunitatea romanilor nascuti la Szeged va avea usile larg deschise. Am primit deja propuneri pentru intruniri de nivel academic, pe care le vom sprijini.


» Sunteti singura filiala a unui centru cultural strain?
– Nu, mai exista o filiala a Institutului Italian, iar din ianuarie se va infiinta si o filiala a Institutului Francez. Amuzant e ca toate trei filialele sunt adapostite de aceeasi cladire din centrul orasului. La deschiderea filialei noastre au fost de altfel prezenti si ambasadorul Italiei in Ungaria, precum si directorul Institutului Italian din Budapesta pentru a marca aceasta dorinta de colaborare.

» Pe 11 decembrie ICR Budapesta a decernat premiile sale pe 2007. In afara de dvs., si ICR Stockholm a inceput sa omagieze personalitatile din tara-gazda.
– Am vrut sa dam un Premiu de Excelenta Culturala pentru a arata ca respectam si onoram cultura tarii- gazda, si i l-am acordat marelui scriitor Eszterhazy Peter. El ne-a spus la decernare ca primeste pentru prima data un premiu din partea unei tari din Europa Centrala si de Est – dupa ce le-a luat pe cele mai importante in Vest. Noi nu stiam, dar asta da gestului nostru un plus de semnificatie. Am mai acordat doua premii media – lui Cselenyi Laszlo, actualmente presedintele canalului Duna TV, post care are datorita lui o alta deschidere fata de cultura, si nu doar fata de cultura ungara de peste hotare. Celalalt premiu l-am dat Evei Iova Simon, redactorul-sef al revistei "Foaia romaneasca" din Jula, nu pentru ca face parte din comunitatea romanilor, ci pentru ca e cu adevarat o jurnalista strasnica.

Scena romaneasca se muta pe net

eri-seara, RadioLynx.ro a transmis in premiera in Romania o piesa care s-a jucat la Teatrul Nottara si a putut fi urmarita in direct pe Internet.


„Copilul din spatele ochilor“, pe un text al autoarei israeliene Nava Semel, este un one woman show in interpretarea actritei Gabriela Popescu. Regia spectacolului este semnata de Liana Ceterchi, iar scenografia i-a apartinut Adrianei Raicu Petre. Montarea de pe scena Teatrului Nottara a putut fi urmarita live pe Internet. Piesa spune povestea unei mame care are grija de fiul ei ce sufera de sindromul Down. Montarea surprinde viata unei familii care se lupta cu boala, cu durerea, dar si cu prejudecatile societatii. In mod paradoxal, textul transmite un mesaj optimist pentru ca alinarea intregii familii vine tocmai de la copilul „handicapat“ care ii incarca pe cei „sanatosi“ cu forta de a merge inainte. Mama baiatului, mai ales, reuseste sa cunoasca lumea prin ochii lui ajungind astfel s-o indrageasca. „In scrierile mele ma surprind din nou si din nou aplecata asupra copiilor“, declara autoarea piesei, Nava Semel. „M-a impresionat intotdeauna felul in care ei observa lumea ciudata si infricosatoare a celor mari, incercind sa gaseasca un sens dincolo de amenintarile si umbrele ei. Adultii observa si ei la rindul lor sufletul copilului, dar de cele mai multe ori nu inteleg singuratatea acestuia si neputinta data de sentimentul de a fi diferit“, afirma Semel. Piesa a fost scrisa in urma cu 20 de ani si de atunci a fost montata in 11 tari. In Israel, „Copilul din spatele ochilor“ a avut mai bine de 1.000 de reprezentatii si a primit numeroase premii. Spectacolul a avut premiera romaneasca in noiembrie in prezenta autoarei. Dupa spectacol, Nava Semel a declarat: „Am fost intrebata intr-un interviu dat chiar aici la Bucuresti daca arta poate schimba realitatea. «Poate cu o mica bataie de inima», a fost raspunsul meu. In aceasta productie minunata am avut norocul sa aud multe inimi batind“. Actrita Gabriela Popescu a dorit sa joace in aceasta productie fiind cucerita de mesajul sensibil al textului. Referindu-se la „Copilul din spatele ochilor“, „The Guardian“ comenta: „In acest text nu este vorba despre nici o politica. Piesa este un semn de aducere aminte a faptului ca mamele, indiferent de convingerile lor politice, religioase sau nationale, isi iubesc intii de toate fiii“.

Violonistul Şerban Lupu şi-a fracturat umărul

Săptămâna trecută, marele violonist Şerban Lupu a venit să concerteze la
Bucureşti. Din păcate, sâmbătă seară, programul
anunţat la Ateneu a fost schimbat. Solistul s-a împiedicat de un cablu părăsit pe trotuar, după bunul obicei al instituţiilor bucureştene. Rezultatul: multiplă fractură de umăr.

Contactat de noi telefonic, maestrul Şerban Lupu ne-a declarat: „Am căzut împiedicându-mă de un cablu lăsat de cei care au făcut emisiunea de vineri, «10 pentru România». Am aflat, după aceea, că s-a împiedicat multă lume de el. Ca să-mi salvez vioara, am căzut pe umăr şi mi l-am fracturat în patru locuri. Sunt imobilizat timp de două luni. Pierd nu ştiu câte concerte în America".


Nefericitul accident provocat de delăsarea dâm­bo­viţeană poate afecta viitoarea biografie artistică a lui Şerban Lupu, vindecarea presupunând un tratament
îndelungat.

„În ce fel de gaură trăim?"

„Va urma după aceea o terapie. Nici măcar nu ştiu dacă voi mai fi la fel. Mă gândesc că cineva ar trebui să suporte
repercusiuni. Nu e vorba numai despre mine, care vin din America, care dau concerte. Este vorba despre această lipsă de respect faţă de cetăţenii Bucureştiului, ai României. Nimănui nu-i pasă de ei. Se fac concursuri în care se dau premii inventate, fără substanţă, iar oamenii cad pe stradă, pe cablurile lăsate nesemnalizate, la voia întâmplării.

Asta este condiţia cetăţenilor în România de astăzi. Intenţionez să dau curs indignării mele. Nu uitaţi că urmează două sau trei luni în care, neputând să cânt, voi avea mari pagube. Şi nici măcar nu ştiu dacă, după aceea, aşa cum mi-a spus şi ortopedul de la Spitalul Floreasca, lucrurile vor fi la fel ca înainte. S-ar putea ca această fractură să-mi afecteze întreaga viaţă. Sunt nu numai supărat, dar, mai ales, revoltat.

Tariceanu: „Rezolvati problema meditatiilor“

Dezbaterea legilor educatiei, lansate de ministrul Adomnitei, a inceput ieri cu propuneri divergente ale presedintelui si ale premierului.


Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a cerut luni ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, sa rezolve problema „deranjanta si periculoasa“ a sistemului de meditatii in invatamint, aratind ca nu este corect si deontologic ca profesorii sa predea ulterior elevilor lectii in particular. „Daca exista acest sistem paralel, inseamna ca lucrurile nu functioneaza. Este necesar ca, atunci cind vorbim de coruptie, sa nu ne mai gindim ca este doar apanajul mediului politic. Daca profesorii dau meditatii, iar veniturile realizate in acest fel nu sint impozitate, acesta este un caz de evaziune fiscala“, a mai spus Tariceanu ministrului Educatiei, la lansarea noului pachet de legi pentru invatamint.

Liderii de sindicat al profesorilor arunca vina in curtea parintilor. Ei spun ca parintii sint cei care solicita meditatii pentru copiii lor, insa acest lucru nu genereaza inflatie sau coruptie, ci doar o modalitate de marire a veniturilor cadrelor didactice, care ar renunta la acest gen de pregatire daca ar fi platite corespunzator. „Nimeni nu le poate interzice parintilor ca propriii copii
sa aiba acces la o informatie in plus
, asa cum se intimpla si in afara tarii“, a adaugat Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicale “Spiru Haret”.

Cristian Adomnitei, ministrul Educatiei, a lansat ieri proiectele de lege din invatamint care introduc educatia obligatorie de 13 ani, incepind de la trei ani, dar si noi reguli in conducerea universitatilor. „Trecerea la educatia obligatorie de 13 ani nu inseamna ca copiii vor fi luati cu forta si trimisi la gradinita, ci inseamna ca statul trebuie sa asigure atitea locuri in gradinite cite cereri sint“, a declarat luni ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, la ceremonia de lansare in dezbatere publica a celor trei proiecte de lege ale educatiei. El a precizat ca isi doreste ca “si Parlamentul nostru sa treaca acest pachet
de legi, ca in timpul
lui Spiru Haret”.

O alta noutate este ca liceele vor avea dreptul sa isi selecteze elevii, dupa care va urma repartizarea computerizata pe locurile ramase. Noua lege a invatamintului preuniversitar transforma inspectoratele scolare in directii judetene pentru invatamintul scolar, angajatii acestora avind statutul de functionari publici „pentru depolitizarea sistemului“, cum crede ministrul Educatiei. Pachetul legislativ contine legea invatamintului preuniversitar, legea invatamintului superior si Statutul personalului didactic. Proiectele vor fi supuse dezbaterii publice timp de o luna, amendamentele si propunerile ridicate vor fi analizate si, dupa caz, integrate in propunerea legislativa, care va fi inaintata Parlamentului Romaniei.

Presedintele Traian Basescu a criticat pachetul legilor educatiei, lansat ieri de Ministerul Educatiei in dezbatere publica. El a spus ca legile propuse sub ministeriatul liberalului Cristian Adomnitei “nu aduc un aer proaspat” si, mai mult
, “contin dezacorduri suparatoare”, dar nici nu se regaseste, printre ele, si un statut al elevului si al studentului. A avut si o ingrjorare: “Daca ministerul produce texte neingrijite, ce le putem cere elevilor?”. Basescu a aratat ca exista o serie de prevederi in total dezacord cu concluziile raportului intocmit de comisia condusa de consilierul sau pentru Educatie, Mircea Miclea.

Camera Deputatilor a adoptat legea PC privind protectia animalelor

Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat ieri, cu larga majoritate, 216 de voturi pentru, unul împotriva si o abtinere, proiectul de lege al PC referitor la protectia animalelor, prilej pentru alesi de a se felicita singuri pentru consensul care i-a reunit dincolo de rivalitatile de partid. La aflarea rezultatului ca legea a fost adoptata cu larga majoritate, unul din initiatorii legii, senatorul Marius Marinescu, PC, le-a multumit colegilor sai. “În numele animalelor si necuvântatorilor, va urez un Craciun Fericit”, a spus el, stârnind imediat ironia lui Bogdan Olteanu care i-a spus lui Marinescu “sper ca v-ati referit la necuvântatoare, nu la necuvântatori”. Una din cele mai hilare interventii le-a avut si deputatul PRM Marcu Tudor. Tudor a spus ca nimeni nu îi întrece pe parlamentari sa voteze legi care prind la public si i-a îndemnat pe deputati sa dea dovada ca iubesc animalele prin propriile lor fapte. “Duceti-va prin stabilimente, luati câte un câine, doi, câte o pisicuta!”, a spus fratele liderului PRM. La final, el le-a urat colegilor sai sa
ajunga sa aiba atâtia câini câti familia sa, adica “vreo 45”. Si deputatul PD Ioan Oltean a aratat ca tot grupul a fost de acord cu aceasta lege si ca de acum înainte “animalele or sa aiba mai multa liniste, mai multa protectie”. Deputatul PSD Aura Vasile a tinut sa-i aminteasca lui Oltean ca altadata seful sau de partid, acum presedintele tarii, în calitatea sa de primar “dadea tonul la nimicirea animalelor de pe strada”. “Toti parlamentarii PSD au avut acum aceeasi pozitie ca atunci când Basescu ucidea câini în Bucuresti”, a mai spus ea. Într-o nota discordanta, deputatul UDMR Marton Arpad a recunoscut ca abtinerea acordata proiectului i-a apartinut si si-a motivat votul prin inconsistenta proiectului, opinând ca ar putut fi adoptat unul si mai bun. Pentru a sustine acest proiect legislativ, câteva sute de iubitori de animale, printre care cântaretul Mihai Constantinescu si alti membri ai unor organizatii non-guvernamentale care actioneaza pentru protectia animalelor, au asistat la sedinta de luni. Ei îi abordau pe hol pe deputati, oferindu-le câte o garoafa rosie si cerându-le sa voteze favorabil acest proiect de lege. Conform noului act normativ, care modifica Legea 205/2004, constituie infractiunii detinerea si comercializarea de animale salbatice, cu exceptia gradinilor zoologice, folosirea animalelor pentru cersetorie, omorârea animalelor, abandonul, organizarea de lupte între animale sau cu animale, maltratatrea si schingiuirea acestora, despartirea puilor de mama pâna la vârsta de minimum opt saptamâni, precum si interventiiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal sau altor scopuri precum cuparea urechilor, sectionarea corzilor vocale, ablatia ghearelor, coltilor, ciocului si dintilor. În plus, de acum înainte detinatorii de animale au obligatia de a le asigura acestora asistenta medicala. Eutanasierea este interzisa, cu exceptia animalelor cu boli incurabile, constatate de medicul veterinar. Sanctiunile pentru rele tratamente aplicate animalelor pot ajunge pâna la 10.000 RON si confiscarea animalului, dar se introduce si pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 1 an.

Explozie la un bloc din Huşi. Doi oameni au fost răniţi

O explozie a avut loc în această dimineaţă într-un bloc de locuinţe din municipiul Huşi. Potrivit unui inspector ISU Vaslui, două persoane au fost transportate la spital, cu arsuri superficiale. Starea lor nu este gravă. Deflagraţia a avut loc ca urmare a acumulărilor de gaze. Opt garsoniere au fost afectate, dintre care una are toţi pereţii distruşi.

Proteste sindicale la Parlament

Membrii celor patru mari confederatii sindicale vor picheta, in urmatoarele zile, toate intrarile in Parlament, cerand autoritatilor sa tina cont de amendamentele lor la Legea Bugetului de Stat pentru 2008.
Sindicatele au amendamente referitoare la contributiile angajatorilor la fondul de risc
pentru accidente si boli profesionale, care de la 0,4% s-au redus la 0,04 procente, ceea ce face ca sistemul sa nu mai poata functiona, cele referitoare la contributiile pentru sanatate
, care s-au redus de la 6,5 la 5,5%. Pana cand se vor face investitii
in securitatea la locul de munca, pana cand vor fi eliminate riscurile de accidente si boli
profesionale este nevoie de un fond de asigurari
pentru aceste accidente, capabil sa raspunda nevoilor reale ale celor care au de suferit in astfel de evenimente, spun sindicalistii.

Depresia, o problemă ignorată

Statisticile arată că 1% din români suferă de schizofrenie, 7-10% sunt la
risc de a avea cel puţin un episod depresiv de-a lungul vieţii, iar 5-10% vor dezvolta
o problemă legată de anxietate. Cu toate acestea, reintegrarea în societate a persoanelor cu probleme
de sănătate mintală este considerată a fi cea mai importantă problemă socială de doar 2,2% din români, arată un studiu IMAS, citat de Rompres.

Sătenii cred că numai alegerile noi ar putea readuce situaţia la normal

Alegerile repetate din satul Buţeni, Hânceşti, iarăşi n-au avut loc. Ieri, 16 decembrie, circa 700 de persoane au blocat secţia de votare din localitate, nefiind de acord cu decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 27 noiembrie, care stabilise alegeri repetate în Buţeni, fără participarea reprezentantului AMN, Anatolie Postolache.



Începând cu ziua de joi, în localitate a fost adus un număr mare de poliţişti care, potrivit locuitorilor, i-au intimidat. Unul dintre membrii Consiliului electoral local, Zina Scurcan, a spus că „în ajunul alegerilor au putut fi văzuţi chiar şi poliţişti pe cai”. Noaptea, aceştia au înconjurat satul şi şcoala, unde era amplasată secţia de votare. Spre dimineaţă, la
ordinul cuiva, mai mulţi poliţişti au părăsit localitatea. Nu toţi, însă, pentru că o parte au rămas să monitorizeze mersul alegerilor. Din fericire, duminică n-au fost înregistrate ciocniri sau violenţe, oamenii au protestat paşnic, cerând doar ca fostul candidat Anatolie Postolache să fie inclus în buletinul de vot.

Ca şi pe 14 octombrie, din cauză că secţia de votare a fost blocată, alegerea primarului a fost imposibilă. Membrii consiliului electoral local au informat despre aceasta CEC, expediind câteva procese-verbale. Totodată, ei au anunţat că vor demisiona din funcţie. Drept răspuns, CEC a anulat alegerile din Buţeni şi i-a invitat pe membrii consiliului electoral local la următoarea şedinţă, pentru a lua o hotărâre în privinţa situaţiei lor. Potrivit Zinei Scurcan, „numai alegerile noi pot calma spiritele şi aduce situaţia la normal”. Anterior, Anatolie Postolache anunţa public că se retrage din cursa
electorală de la Buţeni dacă vor fi stabilite alegeri noi. Acest fapt însă n-a mulţumit reprezentanţii comuniştilor, ei atacând de fiecare dată
deciziile CEC în instanţă şi, tot de fiecare dată, obţinând câştig de cauză.

Remitenţele s-au apropiat de un miliard de dolari SUA, în zece luni

Cetăţenii moldovenii aflaţi la muncă peste hotare au transferat prin intermediul băncilor comerciale 972,18 mln USD, în zece luni ale anului curent. Volumul remitenţelor depăşeşte cu aproape 14 la sută cifra înregistrată pe parcursul anului 2006.

Statisticile Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna octombrie remitenţele au însumat 129,56 mln USD faţă de 116,06 mln USD în luna precedentă.

Pe parcursul anului curent s-a înregistrat o creştere continuă a remiterilor lunare, de la 60 mln USD în ianuarie până 127,36 mln USD în august şi 129,56 mln USD în octombrie. Experţii susţin că tendinţa de majorare a volumului transferurilor se va menţine până al finele anului curent.

În jur de 80 la sută din remitenţe sunt transferate prin sistemele de transfer rapid. În timp ce cel mai important operator a fost Western Union, căruia îi revin aproximativ 50% din remitenţe, iar cele mai mari sume au fost transferate de moldovenii angajaţi în Federaţia Rusă.

Observatorii sunt de părere că majorarea continuă a volumului de valută transferată este o consecinţă a creşterii numărului de cetăţeni ce muncesc peste hotare, legalizării acestora, dar şi a majorării retribuţiilor încasate.

Potrivit pronosticurilor FMI, în 2007 volumul intrărilor de valută ar putea atinge 1,283 mlrd USD, iar în 2008 - 1,411 mlrd USD. Ponderea remitenţelor constituie peste 36 la sută din PIB şi plasează R. Moldova pe primul loc în ultimul clasament al Băncii Mondiale.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică circa 334 mii de persoane din Republica Moldova erau declarate plecate peste hotare la finele anului 2006. Însă, potrivit unor experţi independenţi, numărul moldovenilor care lucrează peste hotare depăşeşte jumătate de milion.

În R. Moldova sunt operaţionale sistemele internaţionale de transfer rapid Anelik, Blizko, BESXspress, Caspian Monez Transfer, Contact, Grecia Transfer, Inter Express, Leader, Migom, Monez Gram, Privat Money, Poşta Rapidă, Strada ItaliaConistar (Travelex ), Trabex, Turkiye Express, Unistream, Uno Money Transfer, Western Union, Xpress Money.

Va fi extinsa suprafata complexului „Orasul vinului”

Complexul „Orasul vinului” va fi amplasat pe 3,96 hectare, dar nu pe 2,83 hectare, dupa cum se prevedea initial. Parlamentul a modificat, vineri, hotararea care stabileste suprafata acestui complex, releva Agentia DECA-press.
In nota explicativa care insoteste proiectul de hotarare, Guvernul aminteste ca la data de 28 iulie 2005 Parlamentul a adoptat o lege prin care a permis scoaterea din circuit agricol a 14,83 hectare - 2,83 hectare pentru infrastructura complexului „Orasul vinului”, iar 12 hectare – pentru comercializare.
Guvernul mai noteaza ca la data de 10 mai 2006 Consiliul republican de arhitectura si urbanism a venit cu propunerea de majorare a terenului atribuit pentru constructia „Orasului vinului”. Membrii acestui Consiliu au facut trimitere la prevederile normelor de arhitectura si urbanism in vigoare pentru amplasarea retelelor de comunicatie, a drumurilor, a trotuarelor pentru pietoni, a parcarilor auto, a pietei centrale a complexului, a muzeului vinului, a blocului administrativ al complexului.
Initial Guvernul, apoi si Parlamentul au considerat intemeiate argumentele Consiliului si au operat redistribuirea celor 14,83 de hectare scoase din circuit agricol in 2005.

Românofobia e o boală ca oricare alta

Aflăm că Ambasadorul Filip Teodorescu a refuzat primirea notei, prin care doi diplomaţi ai Ambasadei României de la
Chişinău erau declaraţi persona non-grata. În felul acesta, el a protestat "faţă de acest gest surprinzător şi neaşteptat" al autorităţilor RM.
Din punctul nostru de vedere, protestul a fost inutil. Comportamentul României în acest caz trebuie să fie calm şi demn. Acţiunile „simetrice” nu ar rezolva nimic. Bucureştiul trebuie să înţeleagă că românofobia este o boală ca oricare alta.
Reacţia lui Băsescu, de altfel, dovedeşte că el îşi dă seama de acest lucru.

Expulzarea jurnalistei Nataliei Morari din Rusia in atentia Federatiei Internationale a Jurnalistilor

Federatia Internationala a Jurnalistilor (IFJ) a lansat o nota de protest in legatura cu expulzarea din Federatia Rusa
a Nataliei Morari, corespondenta a publicatiei „The New Times”, informeaza Agentia Monitor Media citata de www.deca.md
Cetateana a Republicii Moldova, Nataliei Morari i s-a interzis in noaptea de sambata spre duminica sa intre pe teritoriul Rusiei prin aeroportul „Domodedovo”. Jurnalista, impreuna cu alti colegi, se intorcea dintr-o deplasare din Israel. Granicerii rusi i-au declarat ziaristei ca interdictia este impusa de serviciile
secrete ruse.
Natalia Morari este angajata a publicatiei The New Times si avea toate actele
necesare pentru activitate legala in Rusia.
Duminica dimineata Natalia a revenit la
Chisinau.
In legatura cu acest incident, IFJ afirma ca autoritatile de la Moscova dau dovada de o atitudine intoleranta fata de jurnalismul independent
si excluzand libertatea presei.
Actiunile autoritatilor ruse sunt o incalcare crasa a libertatii presei si este un semnat evident pentru altii ca sa nu incerce sa scoata la iveala partile inchise ale politicii din Rusia contemporana, a declarat Aidan White, secretar general al IFJ.
Federatia a facut apel la Consiliul Europei si OSCE sa investigheze acest incident, dupa care sa solicite explicatii autoritatilor ruse.
Este de mentionat ca Natalia Morari este cunoscuta pentru reportajele de investigatie privitoare la Kremlin. La 10 decembrie, Morari a publicat, in The New Times, un articol care relateaza despre felul in care Kremlinul a controlat fluxurile financiare ale partidelor in cursa pentru alegerile in Duma de Stat (organul legislativ), desfasurate la 2 decembrie.
Anterior, Natalia Morari a colaborat cu o fundatie a oligarhului rus Mihai Hodorkovskii (exilat in Siberia). De asemeni, a fost secretar de presa a coalitiei de opozitie „Drugaya Rossia” („O alta Rusie”).